07 DecAbout Tanzania, with love!

Tanzania. Mie mi s-ar parea suficient sa scriu cuvantul “Tanzania” si sa va invit la visare. Cu siguranta vi se vor derula prin fata ochilor mii de animale, copii cu pielea neagra, raze de soare si fructe dulci si colorate. Dar nu ar fi suficient si am fi nedrepti cu minunea la care ma gandesc  si astazi!

Anul 2010 va fi pentru www.pikanterii.bunatati.ro un an dedicat experientei pe care am trait-o in aceasta tara africana. De fiecare data cand vedeam un vanzator ambulant de nuca de cocos sau cand incercam un nou fel de mancare imi doream sa impartasesc uimirea si emotiile cu cititorii mei.


Aflandu-ma astazi in fata biroului meu si scriindu-va dumneavoastra, dragii mei, nu imi mai doresc decat sa aflu ca v-ati incumetat sa porniti intr-o aventura asa cum n-ati mai trait pana acum si ca ati petrecut macar o saptamana in minunata Tanzania.

Nu mai fusesem pana atunci intr-o tara in care oamenii sa ma intrebe din care trib fac parte. Chiar asa, eu in care trib m-am nascut? Dar voi? Cu timpul m-am obisnuit cu privirea aceea a oamenilor care se salutau si isi zambeau cu gura larg deschisa. Mi-au trebuit doar zece minute  pentru a ma molipsi de amabilitate si pentru a ma destinde.

Cum oare ar putea cineva sa fie incordat cand afara sunt peste 30 de grade si totul miroase a flori si a fructe bine coapte? Ma intrebati daca am simtit ca ajung acasa atunci cand am pasit pe nisipul din Dar es Salaam? Ei bine, eram intr-un loc atat de placut si de confortabil pentru sufletul meu incat tot timpul am trait cu senzatia ca sunt in siguranta si ca am mai fost candva acolo.

Iar daca toate acestea v-ar parea fantasme as putea sa va spun simplu: da, mi-as dori sa traiesc in tara aceasta, in Tanzania tribala si mistica, in acea oaza a fructelor si a legumelor, a zambetului si a degajarii.

Hakuna Matata. No worries. “Nici o problema” se auzeau peste tot localnicii repetand ca un lait motiv celebra replica. Nu avem apa? Hakuna matata. Gasim in trunchiul baobabului. Copiii fac paduchi? Hakuna matata. Ii tundem cat mai scurt si ii dam cu suc de aloe vera care alunga insectele.

Pole pole. Usor-usor, lady! Cum sa imi inchipui ca exista pe lumea aceasta o tara care te indeamna iar uneori chiar te obliga sa mergi usor, sa vorbesti usor, sa gandesti pole pole? In secolul vitezei ar putea fi cu adevarat frustrant sa ne temperam si sa avem rabdare.

Iata ca tanzanienii au pastrat un ritm lent- tempo-ul conservarii. Nu este adevarat ca mai folositi din cand in cand expresii de genul “in epoca primitiva oamenii dormeau sub cerul liber” sau “inainte existau oameni care plecau la vanatoare pentru a avea ce sa manance”?

Astazi, adica in secolul 21, Tanzania “conserva” triburi ce traiesc printre arbori si care vaneaza dimineata la ora 5 pasari, manguste sau babuini. Toate se intampla inca in zilele noastre, pe Pamantul nostru, ceva mai la sud de Romania.

Acestea fiind spuse va invit intr-o calatorie culinara in care ne vor acompania cuvinte si fotografii stangace dar care nu doresc decat sa exprime curiozitatea si incantarea.

Scrie un comentariu